An de an, câteva sute de pacienți depun sesizări împotriva medicilor pentru presupuse cazuri de malpraxis. Medicii ar trebui să se informeze atât în legătură cu responabilitatea actului medical, cât și în privința modalității de a lua măsuri asiguratorii sau, în ultimă instanță, de a ataca sancțiunile primite la instanțele judecătorești, a atras atenția Av. Laura Scutaru, Managing Associate al societății de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, societate de avocatură specializată în litigii și arbitraj în cadrul conferinței „Excelență în medicină în farmacie”, ediția a II-a, organizată de Camera de Comerț și Industrie București și Universul Juridic.

Un caz de malpraxis implică atât o formă de răspundere civilă delictuală, ce se aplică în relația medic-pacient, cât și o formă de răspundere civilă contractuală, ce intervine în relația dintre medic și unitatea medicală unde își desfășoară activitatea.

„Într-un caz de malpraxis, pentru a exista răspundere civilă delictuală din partea medicului, ar trebui îndeplinite cumulativ patru condiții: existența unei fapte ilicite, producerea prejudiciului, existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs precum  și vinovăția medicului. În cadrul răspunderii contractuale, trebuie îndeplinite de asemenea, cumulativ, cele patru condiții. În acest caz, fapta ilicită contractuală este stipulată în convenția părților și constă în neexecutarea obligației contractuale”, a spus avocatul Laura Scutaru.

Într-un presupus caz de malpraxis, acțiunea disciplinară a Colegiului Medicilor din România trebuie demarată în cel mult 6 luni de la data săvârșitrii faptei sau de la data cunoașterii elementelor care au generat prejudiciul.

Însă răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Medicilor din România nu exclude nici răspunderea penală si nici răspunderea civilă.

În cazul răspunderii civile, termenul general de prescripție este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen, iar acesta începe să curgă de la data când cel prejudiciat a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba sau persoana care răspunde de aceasta.

„Dacă un medic a fost sancționat de Colegiul Medicilor, acesta poate ataca decizia în instanță. Trebuie ținut cont de faptul că, în unele cazuri, nu avem de-a face cu o culpă singulară ci este vorba de culpa comună a medicului, a unității spitalicești și, câteodată, și a furnizorilor de echipamente medicale. De asemenea, există cazuri în care episodul ce a dus la producerea accidentului nu poate fi considerat malpraxis. În acest sens, este recomandat ca medicii să apeleze la un avocat specializat, pentru o bună reprezentare în instanță. Totodată, este esențial ca personalul medical să încheie an de an o asigurare de malpraxis, care acoperă astfel de cazuri”, a spus Av. Radu Pavel, Managing Partner al Pavel, Mărgărit și Asociații.

 

În cazul în care pacientul, medicul și asiguratorul își doresc să evite comisiile medicale, Colegiul Medicilor, parchetul și instanțele de judecată, aceștia pot apela la un mediator pentru a ajunge la un acord reciproc avantajos, a menționat avocatul Laura Scutaru.

 

Medicii ar trebui să apeleze la consultanță juridică nu doar în posibile cazuri de malpraxis, ci și în activitatea de zi cu zi. Astfel, începând cu luna mai, personalul medical trebuie să se asigure că utilizarea fișierelor și dosarelor pacienților respectă principiile protecției datelor cu caracter personal. Nerespectarea acestor principii poate conduce la amenzi cuprinse între 2 și 4% din cifra de afaceri mondială totală anuală corespunzătoare exercițiului financiar anterior.

În fiecare an, la Colegiul Medicilor din România sunt depuse câteva sute de sesizări împotriva medicilor, pentru presupuse cazuri de malpraxis (vezi ANEXA). De-a lungul anilor, până la 30% din medicii reclamați au fost penalizați de Colegiul Medicilor, având posibilitatea de a ataca decizia în instanță. Pentru a avea parte de cea mai bună reprezentare în cazuri de acest gen, este recomandat ca medicii vizați să apeleze la un avocat specializat în litigii și arbitraj, recomandă avocații de la Pavel, Mărgărit și Asociații.

 

****

Echipa Pavel, Mărgărit și Asociații este formată din avocați specializați, care furnizează servicii juridice de cea mai înaltă calitate, peste așteptările clienților. Societatea abordează cazurile cu maxim profesionalism și dedicație, scopul final fiind atingerea obiectivelor clienților, rezultatele fiind unele de excepție. Printre clienții societății de avocatură se află companii multinaționale și autohtone de anvergură. În 2018, cazurile de succes ale societății de avocatură i-au adus recunoașterea internațională din partea celor mai prestigioase ghiduri și publicații internaționale de profil. Astfel, societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații s-a situat în acest an pe locul 2 în România în clasamentul  firmelor de avocatură de business cu cea mai relevantă expertiză, realizat de publicația Legal 500, cel mai prestigios ghid de firme de avocatură din lume, cu sediul în Londra. Societatea de avocatură este recunoscută totodată la nivel internațional și de ghidul IFLR 1000 Financial and Corporate 2018. De asemenea, Pavel, Mărgărit și Asociații este singura societate de avocatură din România recomandată de directorul internațional Global Law Experts din Londra în aria de practică Dispute Resolution. Toate informațiile relevante privind societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, pornind de la ariile de expertiză până la cele mai relevante cazuri din portofoliu, se regăsesc pe portalul www.avocatpavel.ro, unul dintre cele mai complexe existente pe piața de avocatură din România.

 

 

 

 

 

 

STATISTICĂ PRIVIND CAZURILE DE MALPRAXIS

 

În 2017, 102 medici au fost subiectul unor sesizări ce au fost analizate de Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor (CSD). Cele mai multe sesizări au vizat cadre medicale cu următoarele specializări: chirurgie generală – 15 cazuri, ATI – 15 cazuri, obstretică ginecologie – 14 cazuri, UPU – 8 cazuri, gastroenterologie – 7 cazuri.

În total, Comisia Superioară de Disciplină a emis sancțiuni împotriva a 19 medici, una dintre sancțiuni vizând chiar interdicția de a practica profesia, pentru o lună de zile. Este vorba despre o cauză de chirurgie generală. Totodată, Comisia Superioară de Disciplină a decis că nu este necesară aplicarea vreunei sancțiuni în 74 de cazuri.

Evoluția cazurilor de malpraxis în ultimii cinci ani

Ultimii trei ani au consemnat o scădere a numărului de sesizări de malpraxis. Dar, de la un an la altul putem observa o ușoară creștere a numărului de medici sancționați, raportat la totalul medicilor împotriva cărora au fost depuse sesizări.

Astfel, dacă în 2015 s-au emis sancțiuni doar împotriva a 10% din medicii împotriva cărora s-au depus sesizări, anul trecut acest procent a urcat la aproape 20%. Cu toate astea, din parcursul ultimilor zece ani reiese că fluctuațiile sunt destul de mari de la un an la altul, iar evoluția nu este una liniară. Astfel, au existat ani în care peste 30% din sesizări s-au transformat în sancțiuni, precum și ani în care acest procent a fost sub 9-10%.

De la înființatea Comisiei Superioare de Disciplină și până acum, respectiv în ultimii 12 ani, au fost depuse sesizări împotriva a 2.127 de medici, dintre aceștia fiind sancționați 376.

 

An Medici intimați Medici sancționați (procent din total) Numărul total al deciziilor emise de CNCD
2017 102 19 (19,38%) 75
2016 171 26 (14,7%) 140
2015 232 23 (9,91%) 157
2014 192 33 (17,18%) 164
2013 306 25 (8,16%) 169
2012 194 24 (12,37%) 136

Sursa: Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din România

Contestări în instanță

 

În fiecare an, o parte din deciziile emise de Comisia de Disciplină sunt contestate de medici în instanță. De asemenea, există și cazuri în care pacienții contestă în instanță deciziile de nesancționare sau deciziile prin care Comisia a respins sesizarea, deoarece nu a fost depusă în termen.

Astfel, anul trecut, din cele 75 de decizii emise 8 au fost contestate în instanță. În unul din cazuri instanța a obligat Comisia să soluționeze o sesizare pe care inițial o respinsese ca fiind formulată tardiv. Alte litigii sunt încă în curs de derulare. În 2016, din cele 140 de decizii adoptate de CSD, 10 au fost contestate în instanță, 7 de către medicii sancționați și 3 de către pacienți.În 2015, din cele 157 de soluții adoptate de CSD, zece au fost contestate în instanță.

 

Timpul mediu de soluțíonare a dosarelor este de circa 2 luni și cinci zile

Timpul mediu de soluționare al dosarelor aflate pe rolul Comisiei Superioare de Disciplină este  de 2,6 luni. Intervalul poate varia între o săptămână  și 10 luni, în funcție de caz. Astfel, termenul de analiză se poate prelungi în funcție de gradul de complexitate al cazului. Uneori, pe lângă audierea celui care a depus reclamația este nevoie și de audierea medicului/ medicilor implicați în caz precum și de puncte de vedere din partea experților CMR. De asemenea, în cadrul anchetelor pot fi solicitate documente de la spitale, instituții, cu care bolnavul a venit în contact sau care dețin documente ce vizează cazul analizat. Dacă deciziile CSD sunt contestate de medici sau pacienți în instanță, timpul de soluționare crește.