Hotararea nr. 46/2014 prevede urmatoarele:

“Luand in considerare Proiectul de opinie nr. 4c-19/251 adoptat de Comisia pentru afaceri europene in sedinta din 24 iunie 2014, Camera Deputatilor saluta faptul ca, pentru refacerea increderii in valoarea activelor, pentru siguranta contrapartii si pentru protectia investitorilor, prezenta propunere de regulament vizeaza crearea unui sistem financiar mai sigur, mai solid, mai transparent si mai responsabil, care sa serveasca economia si societatea in ansamblu si introduce masuri de imbunatatire a transparentei in domeniile:

  • monitorizarea acumularii riscurilor sistemice legate de operatiunile de finantare prin instrumente financiare in sistemul financiar;

punerea la dispozitia investitorilor ale caror active sunt utilizate in aceste operatiuni sau in tranzactii echivalente a informatiilor referitoare la aceste operatiuni;

  • transparenta contractuala a activitatilor de reipotecare.

Camera Deputatilor intelege si saluta eforturile institutiilor europene pentru reglementarea privind raportarea, in contextul in care aceasta va conduce la o scadere semnificativa a costurilor operationale ale sistemului financiar.

Camera Deputatilor admite si sustine transparentizarea operatiunilor de finantare prin instrumente financiare, separarea activitatilor de tranzactionare pe cont propriu si a altor activitati de tranzactionare cu grad ridicat de risc, in vederea imbunatatirii guvernantei economice, precum si masurile privind regimul de supraveghere si rezolutie bancara, insa:

  • remarca faptul ca propunerea interzice tranzactionarea in cont propriu a unor instrumente financiare si marfuri, adica tranzactionarea in nume propriu cu unicul scop de a aduce profit bancii. Aceasta activitate implica multe riscuri si nu aduce beneficii concrete clientilor institutiilor financiare sau economiei in sens mai larg;
  • conferirea de competente autoritatilor de supraveghere si, in anumite cazuri, obligatia de a solicita transferul altor activitati de tranzactionare cu grad ridicat de risc (cum ar fi formarea pietei, produsele derivate complexe si operatiunile de securitizare), cu scopul de a separa entitatile juridice care efectueaza tranzactii in cadrul grupului (“crearea de filiale”), va oferi bancilor posibilitatea de a nu-si separa activitatile in cazul in care pot demonstra in mod satisfacator autoritatii care asigura supravegherea ca riscurile generate sunt reduse prin alte mijloace;
  • considera ca, intr-o anumita masura, sectorul bancar paralel (denumit generic in limba engleza: shadow banking) indeplineste functii importante in cadrul sistemului financiar, reprezentand 25-30% din totalul sistemului financiar. El creeaza, de pilda, noi surse de finantare si le ofera investitorilor alternative la depozitele bancare. Insa sistemul bancar paralel poate implica si riscuri potentiale la adresa stabilitatii financiare pe termen lung, deoarece in sectorul financiar se acumuleaza surse necunoscute de risc si exista posibilitatea ca riscurile din sistemul bancar paralel sa se transmita sectorului bancar clasic;
  • subliniaza ca, pentru a monitoriza riscurile in mod eficient si a interveni atunci cand este necesar, este esential sa se colecteze date fiabile si detaliate privind sectorul bancar paralel.

Camera Deputatilor apreciaza ca, dupa intrarea in vigoare a obligatiilor de raportare privind fondurile de investitii, in termen de 18 luni de la intrarea in vigoare a propunerii de regulament, entitatile supuse raportarii vor pune in practica in timp util propriile sisteme informatice in concordanta cu cele stabilite de entitatea care va indeplini rolul de registru central, atata vreme cat Depozitarul central de tranzactii va pune in practica util sistemele informatice necesare.

Camera Deputatilor ia act si subscrie la opinia Autoritatii de Supraveghere Financiara (in continuare ASF), care subliniaza ca:

  • prin aceasta propunere de regulament se urmareste atat asigurarea raportarii, cat si un anumit nivel de transparenta a operatiunilor de finantare prin instrumente financiare, derulate de catre institutiile financiare apartinand sectorului bancar paralel (“shadow banking”);
  • in viitorul apropiat, riscul de credit al contrapartidei si riscul de concentrare a expunerilor vor fi mai bine determinate de catre participantii la piata financiara, fapt ce va conduce la diminuarea impactului pe care respectivele operatiuni il pot produce din perspectiva riscului sistemic;
  • in vederea respectarii principiului transparentei legislative si in vederea exprimarii in cursul viitoarelor negocieri la nivelul Consiliului UE a unui punct de vedere care sa corespunda intereselor investitorilor si participantilor la piata financiara din Romania, ASF va solicita punctul de vedere al asociatiilor profesionale ale investitorilor si asiguratorilor.

Camera Deputatilor ia act de opinia Asociatiei Romane a Bancilor (in continuare ARB), care precizeaza ca prin masurile de reglementare ce vizeaza raportarea si transparenta operatiunilor de finantare prin instrumente financiare nu ar trebui sa fie afectata posibilitatea clientilor bancilor de a-si administra in mod real si direct, prin astfel de instrumente financiare, riscul fata de o serie de operatiuni bancare pe care le au (variatie in timp de dobanda, variatie in timp de curs). Este foarte important de retinut ca pentru astfel de operatiuni contrapartea naturala a clientului este banca. Interzicand bancilor operatiuni de finantare prin instrumente financiare, clientii se pot afla in imposibilitatea de a mai efectua acest gen de operatiuni.

Camera Deputatilor ia in considerare opinii exprimate de institutii financiar-bancare din Romania, care:

  • considera ca operatiunile de finantare prin instrumente financiare trebuie limitate, cu mentiunea ca, pentru buna functionare a sistemului bancar, acestea ar trebui sa fie permise intr-o masura controlabila;
  • propune detalierea definitiei instrumentelor care au ca scop acoperirea unor masuri viitoare si exprimarea mai clara a faptului ca sunt in continuare permise;
  • in ceea ce priveste noile propuneri privind cerintele de transparenta, considera importanta definirea unor standarde uniforme in privinta modului de prezentare a raportarilor; de asemenea, considera important ca registrul central la care se face referire in propunerea de regulament sa fie constituit si la nivelul autoritatilor relevante din Romania (BNR, ASF).

Camera Deputatilor recunoaste ca un nivel aprofundat de transparenta se va traduce printr-o mai buna intelegere ex-ante a riscului si, implicit, o mai buna evaluare a activitatilor purtatoare de risc.

Camera Deputatilor considera ca este de bun augur ca Autoritatea Europeana pentru Valori Mobiliare si Piete (in continuare AEVMP) sa reprezinte autoritatea centrala competenta de supraveghere. In aceeasi masura, apreciaza si rolul sporit al Comisiei Europene in acest domeniu. Totusi, atrage atentia ca relatiile internationale bilaterale pot afecta relatiile cu institutiile financiare europene.

Camera Deputatilor saluta prevederile ce tin de sanctionarea incalcarii propunerii de regulament, insa atrage atentia ca o posibila restituire a profiturilor in urma unei potentiale incalcari a regulamentului este o chestiune inca ambigua si poate da nastere unor speculatii juridice. Astfel, se recomanda mai degraba aplicarea unor amenzi administrative, retrageri de autorizatii sau alte masuri corective.

Camera Deputatilor propune ca, in formularea oricaror recomandari de Comisia Europeana, sa fie avute in vedere aspecte precum:

  • reducerea riscurilor sistemului bancar si dezvoltarea unor proceduri eficace de rezolutie bancara, cu minimum de implicatii pentru clientii sistemului;
  • reducerea riscurilor pe care le reprezinta firmele individuale pentru sistemul financiar;
  • promovarea competitiei;
  • mentinerea integritatii pietei interne;
  • consolidarea transparentei si disponibilitatii datelor oferite, in special de catre sectorul bancar.”