In conditiile in care caracterul cert, lichid si exigibil al creantei este dovedit pe deplin, singura posibilitate a debitorului de a inlatura prezumtia starii de insolventa este aceea de a dovedi ca detine ca detine resursele banesti necesare platii datoriilor exigibile.
Plata partiala a sumei pe parcursul solutionarii procesului, o parte chir dupa pronuntarea sentintei de catre prima instanta, pana la cuantumul situat “in mod convenabil” sub valoarea prag, reprezinta, pe de o parte, un abuz de drept cu intentia direct de a eluda incidenta unor norme legale care reglementeaza deschiderea procedurii de insolventa, iar pe de alta parte reprezinta in sine o dovada a starii de insolventa a debitoarei intimate, deoarece daca aceasta ar fi detinut sumele aferente debitului nu exista niciun impediment ca in locul unei plati partiale sa realizeze o plata integrala care sa stinga creanta fiscala invocata si implicit recunoscuta. Sanctionarea acestui abuz procedural se poate realiza prin mentinerea procedurii de insolventa impotriva debitoarei care nu a dovedit ca detine sumele de bani necesare achitarii creantei, iar pe de alta parte a achitat o parte din creanta doar cu scopul de a evita incidenta Legii nr. 85/2006.
Curtea de Apel Cluj, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal
Decizia nr. 9392 din 13 noiembrie 2012
Publicata in Buletinul Curtilor de Apel 4/2013