Contractul semnat între părți creează drepturi și obligații, producând efecte pe perioada stabilită. În general, obligațiile contractuale pe care și le asumă un partener contractual se sting prin executarea voluntară a acestora, și anume prin remiterea unei sume de bani sau prin executarea prestației care face obiectul obligației. Însă, există și modalități alternative de stingere a obligațiilor. Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații din România recomandă apelarea la un avocat specializat în drept civil pentru a vă îndruma în procesul de stingere a obligațiilor în alte moduri decât prin executarea prestației față de partenerul contractual.
În principiu, obligațiile contractuale se sting prin plată atunci când prestația este executată de bunăvoie. Plata poate consta în remiterea unei sume de bani sau în executarea prestației care face obiectul obligației contractuale. Conform dispozițiilor care privesc executarea obligațiilor contractuale din Codul Civil, plata poate fi făcută de orice persoană, chiar dacă nu este un partener contractual în acel raport juridic.
Cum pot să sting obligația fără să o execut?
Modalitățile alternative de stingere a obligației sunt: compensația, confuziunea, remiterea de datorie și imposibilitatea fortuită de executare.
Compensația
Compensația este o modalitate de stingere a 2 obligații reciproce și de aceeași natură existente între partenerii contractuali, până la concurența valorii celei mai mici dintre ele. Stingerea obligațiilor are loc în întregime dacă au valoare egală. Prin compensație se poate stinge orice fel de obligație contractuală care are ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile.
Conform Codului Civil, compensația nu poate avea loc atunci când creanța rezultă dintr-un act făcut cu intenția de a păgubi, obligația contractuală are ca obiect restituirea bunului dat în depozit sau cu titlu de comodat, sau are ca obiect un bun care nu poate fi urmărit/executat silit.
Confuziunea
Confuziunea este o altă modalitate alternativă de stingere a obligației care se referă la situația în care calitățile de debitor și creditor se întrunesc. În același raport contractual, trebuie să existe cel puțin doi parteneri contractuali. Un partener contractual nu poate fi și creditor și debitor al aceleiași obligații contractuale.
Un avocat specializat în drept civil vă poate îndruma în procedura de stingere a obligațiilor contractuale.
Remiterea de datorie
Remiterea de datorie are loc atunci când creditorul îl eliberează în mod voluntar pe debitor de obligația contractuală. Această modalitate alternativă de stingere a obligației poate fi totală sau parțială.
Imposibilitatea fortuită de executare
Imposibilitatea fortuită de executare este modalitatea alternativă de stingere a obligației și se referă la situația în care partenerul contractual este liberat atunci când obligația contractuală asumată nu mai poate fi executată din cauza unei forțe majore sau a unui caz fortuit produs înainte ca debitorul să fie pus în întârziere.
În concluzie, modalitatea principală de stingere a obligației este plata, iar modalitățile alternative de stingere a obligației sunt compensația, confuziunea, remiterea de datorie și imposibilitatea fortuită de executare.
Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații din România recomandă apelarea la un avocat specializat în drept civil care vă poate sfătui cu privire la strategia de urmat în procesul de stingere a obligațiilor contracuale.
Pe lângă executarea directă a prestației sau a plății, există modalități alternative de stingere a obligațiilor contractuale. Aceste modalități includ compensația, confuziunea, remiterea de datorie și imposibilitatea fortuită de executare. Aceste metode permit stingerea obligației fără a necesita executarea directă a prestației.
Compensația este o modalitate de stingere a două obligații reciproce și de aceeași natură între părțile contractuale, până la concurența valorii celei mai mici dintre ele. Aceasta poate fi aplicată pentru a stinge obligații care implică sume de bani sau bunuri fungibile. Compensația nu poate avea loc în cazul în care creanța rezultă dintr-un act făcut cu intenția de a păgubi, obligația contractuală vizează restituirea bunului dat în depozit sau sub comodat, sau are ca obiect un bun ce nu poate fi urmărit/executat silit.
Confuziunea este o altă modalitate alternativă de stingere a obligației și se referă la situația în care calitățile de debitor și creditor se întrunesc în cadrul aceluiași partener contractual. Pentru ca această modalitate să aibă loc, în cadrul aceluiași raport contractual trebuie să existe cel puțin doi parteneri. Aceasta presupune că un partener contractual nu poate fi, simultan, creditor și debitor al aceleiași obligații.