Procedura de deschidere a insolvenței împotriva unui debitor este reglementată de dispozițiile Legii insolvenței nr. 85/2014. Există numeroase situații când un creditor a formulat o astfel de cerere cu rea-credință doar pentru a-l constrânge pe debitorul său să-i plătească un debit pe care acesta îl contesta. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere că scopul procedurii de deschidere a insolvenței împotriva unei persoane juridice este acela de a salva debitorul de la faliment, respectiv de a-l ajuta să-și redreseze activitatea și nu de a plăti un debit nedatorat. O societate în insolvență nu poate fi considerată o societate mai puțin viabilă, activitatea acesteia putându-se redresa prin concursul tuturor creditorilor, procedura insolvenței având caracter colectiv. În cuprinsul prezentului  articol  veți găsi condițiile pe care trebuie să le întrunească o societate pentru a se constata insolvența acesteia, precum și apărările ce se pot lua împotriva unui creditor care introduce cu rea-credință  o cerere de deschidere a procedurii insolvenței. Un avocat specializat în procedura insolvenței, reorganizării și falimentului vă poate oferi cele mai bune sfaturi pentru a vă apăra în fața unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței formulată de un creditor cu rea-credință.

Date științifice privind procedurile de insolvență în România

În anul 2021, la nivel național au intrat în insolvență un număr de 6144 de societăți comerciale, din care 1107 din București, 492 din Cluj, 454 din Bihor si 239 din Iași.

În comparație cu anul 2020, numărul de societăți intrate în insolvență a fost mai mic cu 7,9%, înregistrându-se 5694 de societăți, din care 1286 la București, 382 in Cluj, 375 în Bihor si 183 în Iași. În anul 2021, în Constanța s-a înregistrat un număr de 208 de societăți intrate în insolvență, cu 37,9% mai puține decât in anul precedent, când s-a înregistrat un număr de 335 de proceduri deschise.

Ce este insolvența potrivit Legii nr. 85/2014

Prin art. 5, pct. 29 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, ”insovența este acea stare a patrimoniului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile”. Insolvența se prezumă atunci când debitorul nu își plătește debitul după 60 de zile de la scadență, aceasta fiind doar o prezumție relativă pe care debitorul o poate combate, iar insolvența este considerată a fi iminentă atunci când se poate dovedi că debitorul nu își va putea plăti la scadență datoriile, cu fondurile bănești disponibile.

De asemenea, conform art. 70 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 ”orice creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii prevăzute de prezentul titlu poate introduce o cerere de deschidere a procedurii împotriva unui debitor prezumat în insolvență”. Noțiunea de ”creditor” din textul anterior este definită de art. 5 alin. 1 pct. 20 din Legea nr. 85/2014 conform căruia creditorul îndreptățit a introduce cerere de deschidere a procedurii este acela a cărui creanță asupra patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 60 de zile”.

Apărări ce pot fi invocate de debitor împotriva unei cereri de deschidere a procedurii  de insolvență formulate pentru constrângerea debitorului de a plăti o datorie contestată de debitor.

Numeroși creditori se folosesc de acest instrument legal pentru a constrânge debitorul să achite un debit pe care debitorul refuză să îl plătească din diverse motive. În acest caz, creditorul deturnează scopul legitim al procedurii insolvenței, respectiv acela de redresare a activității debitorului încercând să folosească această cerere în mod abuziv, cu scop de amenințare a debitorului.

Contestarea creanței invocată de creditor poate fi realizată prin introducerea contestației împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenței de către debitor, procedură reglementată de dispozițiile art. 72 din Legea insolvenței nr. 85/2014. Important de reținut este că în etapa soluționării cererii de deschidere a procedurii insolvenței nu se pot administra alte probe decât cea cu înscrisuri. Astfel este esențial ca debitorul să poată depune documente prin care să demonstreze solvabilitatea sa, printre acestea, enumerăm extrase bancare din care să rezulte că are disponibil bănesc, certificat fiscal de la administrația financiară care să ateste plata impozitelor, documente din care să rezulte chiar contestarea creanței invocată de creditor, ceea ce ar conduce la ideea că creditorul nu deține o creanță certă. De asemenea, debitorul poate depune înscrisuri din care să rezulte activitatea pe care o desfășoară în prezent, contractele aflate în derulare. Cu toate acestea, este important de reținut că debitorul trebuie să facă dovada unei activități comerciale susținute, din care să rezulte în mod concret starea sa de solvabilitate, faptul că are disponibil în cont neputând conduce singular la ideea solvabilității.

Un aspect important pe care debitorul îl poate folosi în cadrul apărării este acela al prejudicierii sale prin introducerea cu rea-credință a cererii de deschidere a procedurii de insolvență de către creditor în cazul în care debitorul este binecunoscut in mediul său de afaceri.

În sensul celor anterior menționate, ar fi utilă apelarea la un avocat specializat în legea insolvenței, reorganizării și falimentului, acesta putând analiza dacă sunt sau nu îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile legale pentru a fi deschisă procedura insolvenței și care vă poate acorda consultanță pentru a vă face apărări corespunzătoare cu privire la starea de solvabilitate.

Din analiza înscrisurilor din contabilitatea debitorului se poate demonstra că cererea de deschidere a procedurii de insolvență nu este formulată în scopul legitim atribuit de Legea nr. 85/2014, scopul urmărit de creditor putând fi doar acela de intimidare a debitorului.

În concluzie, un debitor are șanse reale de a respinge cererea de deschidere a procedurii insolvenței formulată în scop de constrângere, legea insolvenței reglementând în mod concret etapele procedurii de deschidere a insolvenței, precum și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o creanță pentru a putea fi invocată în cadrul acestei proceduri.

,,Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații a fost clasată pe locul 2 la nivel național în aria de practică Insolvență, Reorganizare si faliment în ultimii 3 ani. Varietatea proiectelor gestionate, complexitatea acestora si pregătirea avocaților noștri au dus la recunoașterea pe plan internațional a reușitelor societății de avocatură”, a spus Avocatul Coordonator al societății de avocatură, Radu Pavel.

Pentru realizarea acestor demersuri, Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații recomandă apelarea la un avocat specializat în legea insolvenței, reorganizare și faliment, care să analizeze fiecare caz în parte, precum și dispozițiile legale aplicabile în scopul identificării soluțiilor optime de a obține respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței.

Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații este una dintre societățile de avocatură de top din România, care furnizează servicii juridice de cea mai înaltă calitate. Printre clienții societății de avocatură se află companii multinaționale și autohtone de anvergură. În 2021, poveștile de succes ale societății de avocatură i-au adus recunoașterea internațională din partea celor mai prestigioase ghiduri și publicații internaționale de profil. Astfel, societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații s-a situat în acest an pe locul 2 în România în clasamentul firmelor de avocatură de business cu cea mai relevantă expertiză, realizat de publicația Legal 500. Societatea de avocatură este recunoscută la nivel internațional și de ghidul IFLR 1000 Financial and Coporate 2021. De asemenea, Pavel, Mărgărit și Asociații este singura societatea de avocatură din România recomandată de directorul internațional Global Law Experts din Londra în aria de practică Dispute Resolution. Toate informațiile relevante privind societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, se regăsesc pe portalul www.avocatpavel.ro.

Care este scopul procedurii de deschidere a insolvenței împotriva unei persoane juridice în conformitate cu Legea insolvenței nr. 85/2014?

Scopul procedurii de deschidere a insolvenței împotriva unei persoane juridice este de a salva debitorul de la faliment și de a-i permite să-și redreseze activitatea. Aceasta nu are ca scop plata unui debit nedatorat, ci redresarea activității debitorului prin concursul creditorilor.

Ce date statistice privind procedurile de insolvență în România sunt prezentate în articol?

În anul 2021, în România, au intrat în insolvență un total de 6144 de societăți comerciale, cu o scădere de 7,9% față de anul 2020, când au fost înregistrate 5694 de societăți în insolvență. Datele includ numărul de societăți intrate în insolvență la nivel național și în câteva județe, precum București, Cluj, Bihor, Iași și Constanța.

Ce apărări poate invoca un debitor împotriva unei cereri de deschidere a procedurii de insolvență formulate de un creditor cu rea-credință?

Un debitor poate invoca mai multe apărări împotriva unei cereri de deschidere a procedurii de insolvență formulate cu rea-credință de către un creditor. Aceste apărări pot include:
– Contestarea creanței invocate de creditor;
– Prejudicierea debitorului prin introducerea abuzivă a cererii de insolvență;
– Demonstrarea solvabilității și capacității de plată a debitorului.