Decizia urmeaza sa fie publicata in Monitorul Oficial, moment in care hotararea va deveni obligatorie pentru toate instantele, eliminandu-se, in acest fel, practica neunitara intalnita pana acum.

Codul de procedura fiscala defineste creantele fiscale ca fiind „drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezulta din raporturile de drept material fiscal”. In cuantumul creantelor fiscale sunt incluse:

  1. dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat;
  2. dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adaugata, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume care constituie venituri la bugetul general consolidat, denumite creante fiscale principale;
  3. dreptul la perceperea dobanzilor, penalitatilor de intarziere sau a majorarilor de intarziere, dupa caz, in conditiile legii, denumite creante fiscale accesorii.

In conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala: dobanzile sunt: „echivalentul prejudiciului creat titularului creantei fiscale, ca urmare a neachitarii de catre debitor a obligatiilor de plata la scadenta si se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv”, iar penalitatile de intarziere reprezinta „sanctiunea pentru neindeplinirea obligatiilor de plata la scadenta si se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv”.

Recursul in interesul legii a fost formulat in vederea solutionarii practicii diferite a instantelor de judecata, care fie obligau inculpatii condamnati pentru evaziune fiscala la plata prejudiciului cauzat, la care se adaugau dobanzile si penalitatile de intarziere, calculate pana la achitarea integrala a acestuia, fie obligau inculpatii la plata prejudiciului cauzat cu dobanda legala aferenta debitului, dobanda calculata  pana la achitarea integrala a acestuia.

Potrivit recursului in interesul legii, in forma transmisa Inaltei Curti, Procurorul General arata ca, fata de relatia dintre creantele fiscale principale (impozite, taxe si alte contributii datorate bugetului general consolidat) si cele accesorii (dobanzi, penalitati si, dupa caz, majorari de intarziere) si natura juridica a raportului dedus judecatii pe calea actiunii civile alaturata actiunii penale, in procesul penal, rezulta ca, in solutionarea laturii civile a cauzei penale, se pot acorda doar accesoriile fiscale ale creantei fiscale principale, nu dobanda legala prevazuta de lege pentru raporturile de drept privat.