Curtea, avand in vedere art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, a constatat ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate il constituie reglementarea corespondenta din actul de baza, si anume art. 665 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012.

Solutia legislativa cuprinsa in aceasta dispozitie, in urma republicarii Legii nr. 134/2010 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, a fost preluata in art. 666, text asupra caruia Curtea s-a pronuntat prin prezenta decizie.

Art. 666 priveste, in esenta, incuviintarea executarii silite de catre executorul judecatoresc “Executorul judecatoresc se pronunta asupra incuviintarii executarii silite, prin incheiere, fara citarea partilor. Motivarea incheierii se face in cel mult 7 zile de la pronuntare”

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis  exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 666 din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale. Curtea a stabilit ca acestea contravin prevederilor constitutionale ale art.1 alin. (4), prin prisma exercitarii de catre executorii judecatoresti a unei activitati specifice instantelor judecatoresti, precum si ale art. 21 alin. (3) si art. 124, prin prisma faptului ca declansarea procedurii executarii silite este sustrasa controlului judecatoresc, iar, in acest fel, pe de o parte, exigentele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul impartialitatii si independentei autoritatii, nu sunt respectate, iar, pe de alta parte, infaptuirea justitiei este „delegata” executorului judecatoresc.

De asemenea, Curtea a retinut incalcarea art. 147 alin. (4) din Constitutie, intrucat legiuitorul nu a respectat Decizia Curtii Constitutionale nr. 458 din 31 martie 2009, ignorand exigentele constitutionale stabilite prin aceasta.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Judecatoria Oradea – Sectia civila.