1.Ordonanţa de urgenţă nr. 44/2022 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate din România, precum şi pentru interpretarea, modificarea şi completarea unor acte normative

  • În cazul persoanelor private de libertate, activitatea de vaccinare împotriva COVID-19 în România se realizează exclusiv prin cabinetele medicale din cadrul unităţilor penitenciare, cu sprijinul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în cadrul programului naţional de vaccinare derulat de Ministerul Sănătăţii.
  • Persoanele vaccinate împotriva COVID-19 cu schemă completă, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, care nu au ridicat tichetele de masă pe suport hârtie beneficiază de alocaţia de hrană, în valoare totală de 100 de lei, sub forma tichetelor de masă pe suport electronic.
  • Drepturile salariale cuvenite persoanei detaşate se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele ordonatorilor principali de credite ai angajatorilor la care s-a dispus detaşarea, transportul se asigură de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar cazarea de către angajatorul la care s-a dispus detaşarea sau, după caz, de către unitatea administrativ-teritorială.

2.Decizia nr. 55/2022 referitoare la admiterea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, precum şi a dispoziţiilor art. I pct. 1 fraza a doua, ale art. II pct. 1, ale art. IV pct. 1 fraza a treia şi ale art. IV pct. 2 fraza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal adoptată de Curtea Constituţională a României

  • S-a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului României nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, precum şi dispoziţiile art. I pct. 1 fraza a doua, ale art. II pct. 1, ale art. IV pct. 1 fraza a treia şi ale art. IV pct. 2 fraza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal în România sunt neconstituţionale.
  • Curtea Constituțională a României apreciază că în domeniul supravegherii tehnice, reglementat de Codul de procedură penală din România, simpla indicare a unei structuri/entităţi/instituţii menită să pună în executare mandatele emise, fără consacrarea sa legală, încalcă principiul legalităţii, deoarece este fundamental ca înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea instituţiilor sau a altor structuri organizatorice să se realizeze potrivit cadrului constituţional conferit de Legea fundamentală.
  • Curtea Constituțională a României a reţinut anterior că, având în vedere caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, este obligatoriu ca acestea să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis şi previzibil, atât pentru persoana supusă unei astfel de măsuri, cât şi pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţele de judecată. În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării unor drepturi fundamentale esenţiale într-un stat de drept: viaţa intimă, familială şi privată şi secretul corespondenţei.
  • În ceea ce priveşte însă reglementarea unui sistem prin intermediul căruia să poată fi puse în executare mandatele de supraveghere tehnică emise potrivit Codului de procedură penală din România, Curtea constată că nu este suficientă indicarea numelui unei structuri/entităţi/instituţii sau al unui organism care nu beneficiază de o reglementare la nivelul legii.