1. Legea 370/2022 cu privire la aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2022-modificarea Codului Fiscal

 

  • Pentru angajatorii din construcții se modifică modul de calcul al procentului de 80% cifră de afaceri din construcții în total venituri. Acest procent se determină ca raport între totalul de venituri din activitatea de construcții realizate pe teritoriul României. Practic, dacă există constructori ce realizează construcții în afara României și facturează veniturile aferente acestor construcții din străinătate, aceste venituri din străinătate nu se iau în considerare la determinarea procentului de 80%. Se reiterează faptul că în cifra de afaceri se cuprinde și producția realizată, dar nefacturată.

 

  • Se reiterează faptul că societățile din domeniul HORECA pot rămâne microîntreprinderi indiferent de nivelul veniturilor și pot presta și alte activități cu obligația să respecte următoarele condiții: nu realizează venituri din consultanță și management mai mari de 20% din total venituri, nu desfășoară activități incompatibile cu cele excluse pentru microîntreprinderi (nu obțin venituri din jocuri de noroc, din intermedieri financiare, din exploatarea minereurilor), celelalte venituri din activități nu depășesc echivalentul a 500.000 euro. Dacă se încalcă aceste condiții, societatea respectivă devine plătitoare de impozit pe profit începând cu trimestrul în care nu mai îndeplinește condiția.

 

  1. Decizia nr. 398/2022 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 pct. 19 şi ale art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

 

  • Prin Decizia nr. 348 din 9 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.468/85/2012/a26, Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 pct. 19 şi ale art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva sentinţei prin care s-a dispus respingerea contestaţiei împotriva tabelului definitiv consolidat de creanţe al debitoarei. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia apreciază că dispoziţiile criticate instituie un tratament profund inechitabil între creditori, în funcţie de natura procedurii desfăşurate în cauză, reorganizare sau faliment. De asemenea, aceasta susţine că prevederile art. 3 pct. 19 din Legea nr. 85/2006 ar putea afecta imparţialitatea judecătorului, întrucât l-ar obliga pe acesta să pronunţe o hotărâre discriminatorie.

 

  • Contrar susţinerilor autoarei, instanţa constituţională constată că prevederile criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil şi nici imparţialitatea instanţei, întrucât tabelul definitiv consolidat este redactat pe baza programului de plată a creanţelor, cuprins în planul de reorganizare, plan care este supus aprobării creditorilor şi verificat din punctul de vedere al legalităţii de către judecătorul-sindic. De asemenea, legiuitorul a reglementat posibilitatea oricărui creditor interesat de a contesta orice decizie nelegală luată în cadrul procedurii insolvenţei, această contestaţie urmând a fi soluţionată de către judecătorul-sindic. Astfel, potrivit art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006, orice creditor interesat poate contesta procesul-verbal al adunării creditorilor, prin care s-a aprobat planul de reorganizare. În cazul în care creditorul apreciază ca fiind nelegală sentinţa pronunţată în soluţionarea contestaţiei, aceasta poate fi atacată cu apel la curtea de apel competentă.

 

 

  • Astfel, Curtea Constituțională respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 3 19 şi ale art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.