Decizia nr. 71/2023 având ca obiect sesizarea formulată de Curtea Militară de Apel Bucureşti, prin Încheierea din data de 24 mai 2023, în Dosarul nr. 1/751/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept
Prin Încheierea din data de 24 mai 2023, Curtea Militară de Apel Bucureşti, în baza art. 475 din Codul de procedură penală, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: “Dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal, instanţa poate impune persoanei faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei să execute obligaţia de a nu conduce anumite vehicule stabilite de instanţă, pe o perioadă mai mică decât durata termenului de supraveghere, prevăzut la art. 84 din Codul penal.”
În ceea ce priveşte durata obligaţiilor prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. a)-d) din Codul penal, aceasta este determinată fie prin prevederea unei perioade fixe (obligaţia de a presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile), fie prin natura obligaţiilor (perioada cursului de pregătire şcolară sau calificare profesională, a programelor de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate ori durata controlului, a tratamentului sau a îngrijirii medicale).
Pentru obligaţiile care presupun o interdicţie, dispoziţiile legale nu prevăd expres o anumită durată, instanţa fiind cea care particularizează obligaţiile prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. e)-g) din Codul penal, prin indicarea în concret a conţinutului obligaţiei, procesul de individualizare neextinzându-se şi asupra perioadei de timp în care este incidentă această obligaţie.
Faptul că, în cazul obligaţiilor prohibitive, în cuprinsul dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Codul penal nu se menţionează în mod expres, datorită specificului fiecăreia dintre ele, că obligaţiile sunt impuse pe durata termenului de supraveghere nu poate conduce la concluzia că instanţa poate dispune impunerea obligaţiei prevăzute de dispoziţiile art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal pe o durată inferioară termenului de supraveghere, întrucât o asemenea interpretare ar goli de conţinut această normă de drept.
Astfel, se admite sesizarea formulată de Curtea Militară de Apel Bucureşti, în Dosarul nr. 1/751/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea prezentei chestiuni de drept.
Decizia nr. 66/2023 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 20.776/3/2021
Prin Încheierea din 2 martie 2023, Curtea de Apel Bucureşti a dispus, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă prevederile art. 13 şi ale art. 40 pct. 2 din Tratatul din 2002 dintre România şi Ucraina privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în cauzele civile ratificat prin Legea nr. 3/2005 sunt aplicabile cu ocazia soluţionării cererii de redobândire a cetăţeniei române de către Comisia pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, procedură finalizată prin emiterea unui act administrativ supus controlului instanţelor de contencios administrativ [în ipoteza cererilor soluţionate anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă nr. 82/2021 pentru completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991]?
Se admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 20.776/3/2021, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
Prevederile art. 13 şi art. 40 pct. 2 din Tratatul dintre România şi Ucraina privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în cauzele civile, semnat la Bucureşti la 30 ianuarie 2002, ratificat prin Legea nr. 3/2005, nu sunt aplicabile cu ocazia soluţionării cererii de redobândire a cetăţeniei române de către Comisia pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, procedură finalizată prin emiterea unui act administrativ supus controlului instanţelor de contencios administrativ (în ipoteza cererilor soluţionate anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2021 pentru completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991).