1. Codul de etică profesională şi disciplină al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, din 29.09.2007
  • Independenţa de acţiune în exercitarea profesiei de practician în insolvenţă trebuie să se manifeste liber faţă de orice interes care ar putea fi incompatibil cu integritatea şi obiectivitatea practicianului.
  • Conflictul de interese este starea în care se află membrul Uniunii care are un interes personal, de natură patrimonială sau nepatrimonială, care ar putea influenţa imparţialitatea şi obiectivitatea activităţii sale în evaluarea, realizarea şi raportarea atribuţiilor ce îi revin.
  • Sunt interzise practicile de concurenţă neloială, după cum urmează: denigrarea unui competitor sau a produselor/serviciilor sale, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către o formă de organizare sau reprezentantul/angajatul său de informaţii care nu corespund realităţii despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, de natură să îi lezeze interesele; deturnarea clientelei unei întreprinderi de către un fost sau actual salariat/reprezentant al său ori de către orice altă persoană prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care respectiva formă de organizare a luat măsuri rezonabile de asigurare a protecţiei acestora şi a căror dezvăluire poate dăuna intereselor acelei forme; orice alte practici comerciale care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă.

 

  1. Normele de aplicare a dispoziţiilor privind verificarea şi controlul îndeplinirii obligaţiilor de securitate cibernetică pentru spaţiul cibernetic naţional civil, din 11.10.2022
  • Efectuarea controalelor se desfăşoară în scopul: identificării modului prin care au fost implementate prevederile legale în vigoare, inclusiv cerinţele minime de securitate pentru asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice; identificării neregulilor şi soluţionării problemelor cu care se confruntă entitatea supusă controlului; stabilirii măsurilor optime pentru prevenirea unor deficienţe sau disfuncţii.
  • Activitatea de control desfăşurată de către structura centrală de control, Direcţia de verificare şi control, la nivelul entităţilor supuse controlului implică parcurgerea următoarelor etape: planificarea activităţii de control, organizarea activităţii de control, desfăşurarea controlului și valorificarea rezultatelor controlului.
  • Preşedintele comisiei de control răspunde de pregătirea controlului, sens în care dispune, înaintea declanşării acestuia, măsurile necesare documentării şi instruirii membrilor comisiei în legătură cu specificul şi sarcinile entităţii supuse controlului, precum şi cunoaşterea legislaţiei în domeniu.