Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 2711 si art. 2712 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu privire la procedura de contestare privind atribuirea contractelor de achizitie publica, constituirea garantiei de buna conduita de catre contestator, cuantumul acesteia, perioada de valabilitate si retinerea garantiei in cazul in care contestatia este respinsa de catre Consiliu sau de catre instanta de judecata.

Potrivit dispozitivului Deciziei, Curtea Constitutionala a retinut ca fata de cele prezentate, garantia de buna conduita are semnificatia unei cautiuni menite sa asigure exercitarea corespunzatoare si neabuziva a drepturilor procesuale, cu toate consecintele procesuale care decurg din finalitatea urmarita prin instituirea acesteia.

Asadar, daca prin dispozitiile art. 2711alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 s-a instituit, in sarcina contestatorului, obligatia depunerii unei garantii de buna conduita „in scopul de a proteja autoritatea contractanta de riscul unui eventual comportament necorespunzator” si care nu contravin prevederilor constitutionale privind accesul liber la justitie (astfel cum s-a retinut in prezenta decizie la paragrafele 34-37), dispozitiile art. 2712alin. (1) si (2) nu mai respecta scopul pentru care garantia de buna conduita a fost instituita, intrucat in cazul respingerii contestatiei de catre Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor sau de catre instanta de judecata autoritatea contractanta are obligatia de a retine, ope legis, garantia de buna conduita.

Din analiza prevederilor legale criticate, Curtea observa ca, respingand contestatia, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor sau instanta judecatoreasca nu are competenta legala de a dispune prin decizie/hotarare cu privire la soarta garantiei de buna conduita constituita in favoarea autoritatii contractante. Retinerea sumelor prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 de catre autoritatea contractanta opereaza de drept, in temeiul art. 2712alin. (1) si (2), ca urmare a respingerii contestatiei.

Rezulta ca indiferent de conduita procesuala a contestatorului, acesta este sanctionat cu pierderea garantiei depuse potrivit legii. Prin retinerea neconditionata a garantiei de buna conduita, legiuitorul ignora prezumtia bunei-credinte in exercitarea drepturilor procedurale aplicabile in materie civila, cat si in domeniul dreptului administrativ, prezumand automat reaua-credinta si comportamentul necorespunzator ale contestatorului a carui contestatie este respinsa. Astfel, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 instituie o veritabila sanctiune aplicabila persoanei care, in apararea intereselor legitime, ataca actul autoritatii contractante la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor sau la instanta judecatoreasca, fara ca vreo autoritate indrituita in acest sens sa stabileasca caracterul abuziv al unei astfel de contestatii/cereri/plangeri.

Avand in vedere cele expuse, Curtea constata ca dispozitiile art. 2712 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006, care prevad retinerea neconditionata a garantiei de buna conduita in cazul respingerii contestatiei/cererii/plangerii, sunt neconstitutionale, intrucat este ingradit accesul liber la justitie – art. 21 alin. (1) din Constitutie prin descurajarea contestatorului de a formula o contestatie/cerere/plangere, considerandu-se de plano ca orice respingere se converteste intr-o sanctiune pentru un comportament necorespunzator.

In acest context, Curtea constata ca prin retinerea neconditionata a acestei garantii de buna conduita este afectat si dreptul de proprietate privata prevazut de art. 44 din Constitutie, diminuarea patrimoniului autorilor contestatiilor/cererilor/plangerilor neputand fi consecinta directa a exercitarii unui drept sau libertati fundamentale, respectiv a unui drept procesual.