Analiză avocat. Procedura insolvenței explicată
Avocat drept comercial. Ce presupune procedura de insolvență?
Conform dispozițiilor prevăzute în legea insolvenței 85 2014, insolvența este acea stare a patrimoniului unui debitor care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile. În continuarea definiției legale, legea insolvenței mai stabilește și două situații care caracterizează insuficiența fondurilor bănești, astfel: insolvența unui debitor se prezumă atunci când acesta, după 60 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de creditor (prezumția este relativă); insolvența este iminentă atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței.
Altfel spus, insolvența persoanei juridice reprezintă procedura prin care o firmă care nu își mai poate achita datoriile intră sub supravegherea unui administrator judiciar sau lichidator judiciar, în vederea reorganizării sau lichidării acesteia.
Procedura insolvenței este reglementată în prezent de legea insolvenței 85 2014 care a adus câteva modificări substanțiale cu privire la organizarea și derularea procedurii de insolvență firme, comparativ cu legea insolvenței 85 2006. Printre acestea se numără instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului unui debitor, cu acordarea, atunci când este posibil a posibilității de redresare a activității acestuia, creșterea pragului minim pentru deschiderea procedurii de insolvență firmă cu datorii, termene mai clare privind deschiderea procedurii insolvenței sau accelerarea procedurii de faliment. De asemenea, spre deosebire de legea insolvenței 85 2006, actuala reglementare privind procesul de insolvență firme instituie și obligația debitorului de a notifica în prealabil organul fiscal competent despre deschiderea procedurii insolvenței.
Adoptarea unui nou cadru legislativ privind procedura de insolvență, prin modificările aduse la legea insolvenței au avut la bază principii precum: maximizarea gradului de valorificare a activelor și recuperare a creanțelor; acordarea unei șanse unui debitor de redresare eficientă şi efectivă a afacerii, fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolvenţei, fie prin reorganizarea judiciară; asigurarea unui tratament egal al creditorilor de acelaşi rang; asigurarea unui grad ridicat de transparenţă şi previzibilitate în procedură; favorizarea, în procedurile de prevenire procedură insolvență persoane juridice, a negocierii/renegocierii amiabile a creanţelor şi a încheierii unui concordat preventiv; recunoaşterea drepturilor existente ale fiecărui creditor şi respectarea ordinii de prioritate pentru recuperare creanță, având la bază un set de reguli clar determinate şi uniform aplicabile, conform prevederilor din legea insolvenței 85 2014.
Colaborarea cu un avocat litigii este esențială pentru a gestiona în mod eficient procedura de insolvență, reorganizarea judiciară sau, după caz, falimentul unei firme, indiferent că vorbim despre calitatea de debitor sau de creditor în cadrul unei astfel de proceduri. Analizarea situației financiare a firmei și stabilirea unor măsuri preventive, acolo unde este posibil, redactarea unei cereri insolvență și depunerea acesteia la instanța competentă, împreună cu anexele corespunzătoare, asistența juridică în perioada de observație sau negocierea cu administratorul juidiciar și creditorii pentru aprobarea unui plan de reorganizare sunt doar câteva dintre serviciile pe care le oferă un avocat specializat în insolvență pentru persoanele juridice care dețin calitatea de debitor (firma care intră în insolvență). Un avocat litigii poate acorda asistență și creditorilor în procedura de insolvență, prin redactare cerere înscriere masa credală, redactare declarație de creanță, redactare cerere pentru deschiderea procedurii insolvenței, redactare contestație la tabelul preliminar, precum și alte servicii care să asigure respectarea drepturilor creditorilor în procedură insolvență persoane juridice.
Protecția intereselor creditorilor este cu atât mai importantă în procedura insolvenței, cu cât aceștia urmăresc recuperarea creanțelor lor care de cele mai multe ori constau în sume importante de bani. Astfel, un avocat drept comercial vă poate oferi asistență juridică în ceea ce privește redactare cerere insolvență firmă sau cerere înscriere masa credală (cerere de admitere a creanţei la masa credală), în cazul în care procedura a fost deja demarată, contestarea creanțelor altor creditori, dacă este cazul. De asemenea, un avocat litigii vă poate reprezenta în comitetul creditorilor, participând în interesul clientului la luarea deciziilor privind reorganizarea judiciară sau procedura de faliment.
Societatea românească de avocatură Pavel Mărgărit și Asociații vă invită să apelați la serviciile unui avocat specializat în insolvență sau avocat drept comercial pentru a vă oferi asistență juridică la cele mai înalte standarde profesionale, echipa noastră de avocați având o vastă expertiză în gestionarea litigiilor privind insolvență firme, reorganizarea judiciară, falimentul unei firme sau înscrierea la masa credală.
Avocat litigii. Etapele procedurii de insolvență firmă cu datorii
O procedură insolvență persoane juridice poate fi începută ca urmare a cererii debitorului, creditorilor, precum și de orice alte persoane sau instituții prevăzute expres de lege. Deschiderea procedurii insolvenței la cererea creditorului debutează ca urmare a unei cereri insolvență în cuprinsul căreia se menționează cuantumul și temeiul creanței; existența unei garanții reale, constituite de către debitor sau instituite potrivit legii; existența unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului; declarația privind eventuala intenție de a participa la reorganizarea judiciară a debitorului, caz în care va trebui să precizeze, modalitatea în care înțelege să participe la reorganizare.
Pentru situația în care o procedură insolvență este inițiată de către debitor, acesta este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor cuprinse în legea insolvenței, în termen de maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență.
Procedura insolvenței poate avea două forme: procedura generală sau procedura simplificată. Procedura generală este procedura prin intermediul căreia debitorul care îndeplinește anumite condiții prevăzute de legea insolvenței, intră, după perioada de observație, succesiv, în procedura de reorganizare judiciară și apoi în procedura falimentului sau separat în una dintre cele două proceduri. Procedura simplificată reprezintă o procedură insolvență persoane juridice prin care debitorul intră direct în procedura falimentului, fie odată cu deschiderea procedurii insolvenței, fie după o perioadă de observație de maximum 20 de zile, perioadă în care sunt analizate condițiile prevăzute de lege în acest sens. Pentru a putea intra în procedura simplificată, debitorul trebuie să se afle în una din următoarele situații: să nu dețină niciun bun în patrimoniu; actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite; administratorul nu poate fi găsit; sediul nu mai există sau nu corespunde adresei din registrul comerțului.
Dacă există șanse de redresare și se constată că această soluție este viabilă, se poate opta pentru reorganizarea judiciară în baza unui plan de reorganizare aprobat de adunarea creditorilor. În cazul în care reorganizarea judiciară nu este posibilă, se intră în procedura de faliment, iar un lichidator judiciar începe valorificarea activelor și distribuirea sumelor către creditori. Această etapă în falimentul unei firme este urmată de radierea debitorului din cadrul registrului unde este înmatriculat.
Insolvența persoanei juridice se închide prin finalizarea cu succes a unui plan de reorganizare sau prin distribuirea activelor și radierea societății în caz de faliment firmă.
Societatea Românească de Avocatură Pavel Mărgărit și Asociații recomandă apelarea la un avocat insolvență și avocat comercial care vă poate acorda asistență și reprezentare în cazul în care urmăriți recuperarea creanței certe, lichide și exigibile împotriva unei societăți aflate în stare de insolvență în România.
Avocat specializat în insolvență. Insolvență vs faliment
Analizând diferențele dintre insolvență vs faliment, procedura falimentului este practic, o ultimă etapă pentru o societate în insolvență, care se realizează în vederea lichidării averii debitorului pentru acoperirea pasivului și a radierii firmei. O altă diferențiere între insolvență vs faliment se referă la faptul că insolvența persoanei juridice este o stare financiară a debitorului care nu își poate plăti datoriile la scadență din lipsă de lichidități, în timp ce procedura de faliment reprezintă un o procedură legală ce are drept scop rezolvarea stării de insolvență, respectiv lichidarea patrimoniului și distribuirea activelor.
Un avocat comercial sau un avocat insolvență ajută o societate în insolvență să parcurgă această procedură în scopul eficientizării acesteia, protejării intereselor creditorilor. Colaborarea cu un avocat conflicte de muncă este esențială în orice etapă pentru o firmă în insolvență, fie că se încearcă reorganizarea sau lichidarea companiei.
Avocat conflicte de muncă. Acte necesare insolvență firme
Pentru a putea intra cu o firmă în insolvență trebuie depuse câteva acte necesare insolvență firme prevăzute expres de reglementările în vigoare. Printre acestea se numără ultima situaţie financiară anuală, certificată de către administrator şi cenzor/auditor, balanţa de verificare pentru luna precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii pentru o firmă în insolvență; lista numelor şi a adreselor creditorilor, oricum ar fi creanţele acestora: certe sau sub condiţie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătându-se suma, cauza şi drepturile de preferinţă; lista cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 6 luni anterioare înregistrării cererii introductive; contul de profit şi pierdere pe anul anterior depunerii cererii; lista membrilor grupului de interes economic sau, după caz, a asociaţilor cu răspundere nelimitată, pentru societăţile în nume colectiv şi cele în comandită; o declaraţie prin care debitorul îşi arată intenţia de intrare în procedura simplificată sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activităţii ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale; o descriere sumară a modalităţilor pe care le are în vedere pentru reorganizarea activităţii; o declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar ori certificată de un avocat, sau un certificat de la registrul societăţilor agricole ori, după caz, oficiul registrului comerţului sau alte registre în a cărui rază teritorială se află sediul profesional/sediul social, din care să rezulte dacă a mai fost supus procedurii de reorganizare judiciară prevăzute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formulării cererii introductive; o declaraţie pe propria răspundere, autentificată de notar ori certificată de avocat, din care să rezulte că el sau administratorii, directorii şi/sau acţionarii/asociaţii/asociaţii comanditari care deţin controlul debitorului nu au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea anumitor infracțiuni prevăzute de lege un certificat de admitere la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise; o declaraţie prin care debitorul arată dacă este membru al unui grup de societăţi, cu precizarea acestora; dovada codului unic de înregistrare; dovada notificării organului fiscal competent. La toate aceste documente se anexează și taxa de timbru în valoare de 200 lei.
Documentele menționate mai sus se depun odată cu cerere insolvență firmă sau, cel mai târziu până la termenul de judecată stabilit de judecătorul-sindic.
Societatea Românească de Avocatură Pavel Mărgărit și Asociații recomandă apelarea la serviciile unui avocat insolvență sau avocat drept comercial pentru a întocmi corect orice acte necesare insolvență firme, maximizând astfel șansele de reorganizare sau de recuperare creanță, astfel încât interesele părților să fie respectate
Avocat insolvență. Termene depunere cerere insolvență firmă și cerere de înscriere la masa credală
Procedurile privind insolvență firmă cu datorii, înscrierea la masa credală sau faliment firmă sunt reglementate determene clare pentru a preveni abuzurile și tergiversarea procedurii. Astfel, debitorul este obligat să depună cererea de insolvență în termen de maxim 30 de zile de la apariția stării de insolvență. Termenul de soluționare pentru o cerere insolvență firmă formulată de debitor este de 10 zile, procedura realizându-se în camera de consiliu, fără citarea părților. Creditorii pot solicita deschiderea procedurii dacă creanța este mai mare de 50.000 lei și datoria are peste 60 de zile întârziere. De asemenea, după introducerea unei cereri insolvență, creditorii notificați conform legii despre acest fapt au obligația de a depune o cerere înscriere la masa credală (cerere de admitere a creanţei la masa credală) în termenul stabilit prin hotărârea de deschidere a procedurii de insolvență firmă cu datorii, însă nu poate depăși 45 de zile de la publicarea hotărârii în Buletinul Procedurilor de Insolvență.
Legea insolvenței stabilește un termen de decădere pentru îndeplinirea anumitor acțiuni în cadrul procedurii insolvenței, iar nerespectarea unui termen de decădere duce la pierderea dreptului de a mai efectua acea acțiune, cum ar fi înscrierea creanțelor, contestații, depunere declarație de creanță etc.). De aceea, atât creditorii, cât și debitorii trebuie să fie foarte atenți la fiecare termen de decădere pentru a-și proteja interesele și valorifica drepturile.
Procedurile care privesc o societate în insolvență, firmă în faliment, înscrierea la masa credală pentru recuperare creanță, sunt complexe și implică multiple aspecte juridice, motiv pentru care Societatea Românească de Avocatură Pavel Mărgărit și Asociații recomandă apelarea la serviciile unui avocat comercial sau avocat conflicte de muncă pentru a evita greșelile procedurale și pentru a proteja interesele firmei sau creditorilor. Mai mult, un avocat specializat pentru firmă insolvență sau firmă în faliment vă poate ajuta la redactare și depunere cerere înscriere la masa credală (cerere de admitere a creanţei la masa credală), poate formula contestații la creanțele altor creditori și vă poate reprezenta interesele în fața instanțelor judecătorești.
Avocat pentru firmă insolvență. Continuarea activității firmei după deschiderea procedurii de insolvență
Cererea debitorului pentru o societate în insolvență se depune la tribunalul în circumscripția căruia se află sediul debitorului. Odată ce depune o cerere insolvență firmă, debitorul poate solicita și suspendarea provizorie a oricăror proceduri de executare silită. Ulterior cererii formulate de debitor, orice altă cerere insolvență firmă formulată de un creditor va deveni declarație de creanță, în cazul admiterii cererii debitorului. O declarație de creanță este mijlocul prin care o persoană dobândește calitatea de creditor în procedura insolvenței, fiind instrumentul prin care creditorii pot obține recuperarea creanței. Aceasta se înscrie ulterior în tabelul preliminar al creanțelor asupra averii debitorului și trebuie făcută chiar dacă nu este stabilită printr-un titlu.
Pe tot parcursul procedurii, întreaga activitate a firmei este supravegheată de o persoană desemnată de judecătorul sindic, numită administrator judiciar.
La debutul procedurii de firmă insolvență, judecătorul sindic de la tribunalul unde a fost introdusă cererea de deschidere a procedurii va desemna un administrator judiciar sau un lichidator judiciar provizoriu (dacă se optează pentru procedura simplificată, de faliment firmă) dintre practicienii în insolvență înscriși în Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România care va fi confirmat sau înlocuit cu ocazia primei adunări a creditorilor.
Administratorul judiciar notifică creditorii debitorului pentru ca aceștia să poată formula cerere de înscriere la masa credală. Creditorii notificați de începerea procedurii au obligația de a depune o cerere înscriere la masa credală în termenul stabilit prin hotărârea de deschidere a procedurii de insolvență firmă cu datorii.
O altă obligație care îi revine administratorului judiciar este aceea de a întocmi tabelul preliminar al creanțelor după ce fiecare cerere de înscriere la masa credală este înregistrată, verificată și admisă. În tabelul preliminar al creanţelor sunt menţionate suma solicitată de către creditor, suma acceptată de administratorul procedurii, informaţii privind cauza de preferinţă de care beneficiază creanţa şi rangul de prioritate al cauzei de preferinţă. Administratorul judiciar al procedurii comunică tabelul preliminar al creanțelor creditorilor şi debitorului.
Strategii legale pentru creditori si debitori in procedura insolventei
Navigarea prin procedura insolvenței necesită o abordare strategică și conformă cu legislația în vigoare, iar colaborarea cu un avocat insolvență este esențială pentru evaluarea situației financiare, analizarea activului și pasivului societății pentru a determina dacă insolvența este inevitabilă sau dacă există alternative pentru evitarea acesteia.
Respectarea termenelor stabilite de instanță și administratorul judiciar, contestarea deciziilor nefavorabile sunt, de asemenea, aspecte care trebuie avute în vedere pentru gestionarea eficientă a procedurii de insolvență.
În scopul evitării insolvenței, legea insolvenței 85 2006, urmată de noua reglementare au inclus două proceduri amiabile de renegociere a creanțelor ori a condițiilor acestora, respectiv mandatul ad-hoc și concordatul preventiv.
Mandatul ad-hoc reprezintă o procedură confidențială de prevenire a insolvenței ce presupune desemnarea de către instanță a unui mandatar ad-hoc care să negocieze cu creditorul în vederea încheierii unei înțelegeri între acesta și debitorul aflat în dificultate financiară. Mandatul ad-hoc poate fi solicitat de debitorul care întâmpină dificultăți financiare în vederea soluționării acestora printr-o procedură mai simplă. Procedura poate dura maxim 90 zile de la desemnarea mandatarului ad-hoc de către președintele tribunalului.
Concordatul preventiv este o procedură de prevenire a insolvenței ce se realizează prin încheierea unui acord între creditorul și debitorul vizați, oferind astfel o înțelegere amiabilă pentru realizarea unui plan de restructurare. Numirea administratorului concordatar se face de către tribunal, persoanei desemnate revenindu-i rolul de a supraveghea procesul și de a asista debitorul în negocierile cu creditorii.
Asistența juridică oferită de un avocat drept comercial asigură depunerea corectă și în termen a cererii de insolvență, asigură apărarea drepturilor în relația cu administratorul judiciar și creditorii și poate ajuta la evitarea procedurii de firmă în faliment. Mai mult, lipsa unei îndrumări corecte poate atrage pierderi financiare, sancțiuni legale și blocaje în procedură.
Societatea Românească de Avocatură Pavel Mărgărit și Asociații oferă servicii juridice la un înalt standard profesional în diverse arii de practică, inclusiv în cele care privesc procedura de insolvență, echipa noastră demonstrând o înțelegere complexă a reglementărilor privind legea insolvenței, oferind soluții juridice clare și eficiente tuturor clienților care au solicitat serviciile unui avocat comercial.